I need a doctor...

Something is wrong... Something is terribly wrong, but I don't know what? From where? Who? It is as if I'm trapped in a killer card game that never ends. I think I know who the killers are but somehow, when they are awake they convince me otherwise. Where does all this anger in them come from? Why? Who's the master of puppets?

I'm losing my mind... I need a doctor! I feel it in my mind the person I am today will die and the person I will be will not sustain its memory. My mind keeps telling me tomorrow something might happen. I just need to wait for it. When will all finally be perfect? When will the masks fall off? When will I see everybody for who they really are? Why isn't it like that now? I have no patience left and this causes me not to care any more. Why does everything seem to be lies? And if someone shows you where the lies are why do you seem to see the world differently? Why do I want to make people happy? Why do I love every living being? They are all disgusting in the end... and I learn hard lessons everyday. There is no absolute truth... just shades of grey we all fade to... Can't you see how wonderful this world would be without people in it?

Despre tine (IX) ...

Despre tine nu știu nimic...

Despre tine știu doar lucruri nesigure...

Despre tine știu că ți-e frică să simți sau să te îndrăgostești...

Despre tine știu că ai dat definiția cuvântului sexy... știu că ai niște ochi mici și căprui care sfâșie moleculele de aer când privești drept înainte cu hotărâre... știu că ai o lungime ideală de barbă care te face irezistibil... știu că ai impresia că urechile-ți sunt ridicole și aduc a Dumbo... știu că ai o prezență puternică, masculină, care poate reduce o cameră la tăcere... știu că ești o busolă care pare să nu găsească niciun pol și de aceea nu poți lua o decizie pe termen lung... Te poartă parcă vântul unde vrea, iar tu ai impresia că îi dictezi lui cum să se miște... Despre tine știu că gătești divin... Știu că îți place apa mult prea mult... știu că-ți place marea, soarele și lenea... știu că vrei să ai suficienți bani cât să nu mai lucrezi nicicând, dar dacă îi vei avea tot vei fi lipsit de stare... Despre tine știu că ești ca un bolovan care se rostogolește: nu adună mușchi, dar nici nu îl poți opri... Știu că ți-e rușine să mergi pe stradă cu un buchet de flori în mână... ți-e rușine să areți vreodată că simți... știu că te schimbi ca vremea și ești când cald, când rece... Știu că ai devenit sportiv doar din firea-ți neliniștită... Știu că îmi inspiri încredere totală, în ciuda rațiunii... știu că ești dependent de adrenalina dată de ilegalități, ca mulți bărbați de altfel... știu că sufletul tău se împarte în animalic și tandru... știu că iubești femeile în toată splendoarea lor, te înconjori de ele, dar pari să nu le respecți... știu că ai un zâmbet atât de frumos, de copil care a făcut o năzbâtie...

Despre tine știu atât de multe că aș putea să nu mă opresc din scris și să încep să mă dau de gol... Dar știu că nu aș putea să-ți creez un tablou obiectiv niciodată ci doar transfigurat de ochii mei... Despre tine mă omoară că n-am să-mi dau seama niciodată, care latură a ta e reală și care nu... și are să-mi fie frică toată viața că n-am să aflu cum se termină o poveste la tine...

Everything is still... flowers are dark threads of silk bore by the wind. Cold air is sneaking behind you like shadows. Sun is slowly closing its eyes but doesn't quite want to go to sleep... Like us... Everything is quiet... The smell of water... of pouring, dark, liquid water. The rumbling of old scary trees that you don't ever notice but who have seen them all. I am peace with ... this...

The moon is just a faraway bulb that somebody forgot to switch off and now its hurting my eyes... English is so unpoetic and though can it express feeling?... The sky is boiling with stars...

A tango can be heard or a quiet song... what is it? Is it my mind? I'm scared of the deep empty pit covered by leaves I now suspect to be in my heart... Is it sadness or is it peace? Will I fall through it endlessly if I trip? Grab me in tango pace...

Red rose petals fall through the dream... Colouring the silence.

I wish ... I wish ... I wish ...

And after I have done so will I be happy?

Eu plec, tu rămâi

A fost frumos. A început ca în filme hollywoodiene. El înalt şi chipeş, ea drăguţă şi timidă. El băiatul rău, ea fata bună. El o duce după el în baie, ea se face că nu vrea. O ţine de poveşti ore întregi şi nu vorbesc nimic. Ea îi sparge tăcerea cu un:

"Nu îmi pasă dacă vei merge la închisoare!" El o sărută. Ea se uită la el mirată. El o apucă bine şi o mai sărută o dată. O urcă pe tron. Ea îl mângâie. Se urcă pe el. Şi se sărută... şi se sărută... Pe perete... pe uşă.... Ea îl prinde de păr. El geme de plăcere.

"Vroiam să fac asta din a doua săptămână de când te cunosc. Ce ai fi spus atunci?"

"Aş fi spus că: În sfârşit!"strigă ea cu o uşoară disperare.

Şi se sărută... şi se sărută... Rup capacul... Râd... Şi se sărută... şi se sărută... ajung într-o maşină... şi se sărută... ajung la cineva acasă... se urcă pe canapea... se dezbracă unul pe altul... şi se sărută... El îi linge buricul şi îi mângâie lenjeria de saten... îi explorează corpul... ea e în extaz... şi se sărută... el îi desface sutienul...

"Ăla se leagă la loc."

"Dacă aşa spui, aşa facem."

Şi se sărută... ajung în pat... e moale... şi se sărută... şi râd...

"Eu nu mă culc cu tine în prima seară."

"Nici eu nu mă culc cu tine."

"Eu te respect prea mult."

"Eu nu vreau."

Şi se sărută...

Apoi ea pleacă...

Şi a plecat...

El a rămas...

Nu a fugit nici măcar un metru după ea...

niciodată...