marți, 11 ianuarie 2011

Eu plec, tu rămâi



A fost frumos. A început ca în filme hollywoodiene. El înalt şi chipeş, ea drăguţă şi timidă. El băiatul rău, ea fata bună. El o duce după el în baie, ea se face că nu vrea. O ţine de poveşti ore întregi şi nu vorbesc nimic. Ea îi sparge tăcerea cu un:
"Nu îmi pasă dacă vei merge la închisoare!" El o sărută. Ea se uită la el mirată. El o apucă bine şi o mai sărută o dată. O urcă pe tron. Ea îl mângâie. Se urcă pe el. Şi se sărută... şi se sărută... Pe perete... pe uşă.... Ea îl prinde de păr. El geme de plăcere.
"Vroiam să fac asta din a doua săptămână de când te cunosc. Ce ai fi spus atunci?"
"Aş fi spus că: În sfârşit!"strigă ea cu o uşoară disperare.

Şi se sărută... şi se sărută... Rup capacul... Râd... Şi se sărută... şi se sărută... ajung într-o maşină... şi se sărută... ajung la cineva acasă... se urcă pe canapea... se dezbracă unul pe altul... şi se sărută... El îi linge buricul şi îi mângâie lenjeria de saten... îi explorează corpul... ea e în extaz... şi se sărută... el îi desface sutienul...
"Ăla se leagă la loc."
"Dacă aşa spui, aşa facem."
Şi se sărută... ajung în pat... e moale... şi se sărută... şi râd...
"Eu nu mă culc cu tine în prima seară."
"Nici eu nu mă culc cu tine."
"Eu te respect prea mult."
"Eu nu vreau."
Şi se sărută...

Apoi ea pleacă...

Şi a plecat...

El a rămas...

Nu a fugit nici măcar un metru după ea...

niciodată...


Un comentariu:

29 decembrie spunea...

frumos e tot timpul la inceput :)..